Hrană cu pesticide

7.10.22  Ethos Reflecții

Tocmai am găsit pe un grup de Telegram (și apoi, căutând pe Google Images, pe o mulțime de site-uri, așa încât nu pot preciza sursa) următoarea imagine mai mult decât interesantă:

legume cu pesticide

Imaginea ne prezintă un tip care stropește cu pesticide grădina cu legume și zarzavaturi, purtând o stropitoare cu pompă și un rezervor pe spate, pe care e desenat un craniu cu niște oase în cruce, semn că soluția respectivă este toxică și periculoasă pentru om, și din acest motiv omul nostru poartă și o mască de protecție. Lângă el, la sol, e un rozător care îl întreabă (traduc din engleză):

Îți ții masca pe față și când mănânci aceste produse?

Din punctul meu de vedere, imaginea este extrem de semnificativă cu privire la modul nesănătos în care ne hrănim astăzi. Practic, o mare parte din produsele pe care le cumpărăm din magazine, dar și din piețe și târguri alimentare, provin în urma unei agriculturi intempestive, făcută cu chimicale. Faptul că pe rafturile unor supermarketuri există produse etichetate cu „BIO” e dovada cea mai clară că toate celelalte produse (care nu sunt bio) sunt de fapt mai mult sau mai puțin problematice, mai mult sau mai puțin nesănătoase.

Acest lucru este un rezultat al societății de consum în care trăim și al capitalismului modern, neputând fi evitat pe scară largă, adică în magazine. Pentru că fermele și companiile care cultivă și recoltează astfel de produse vor să aibă cât mai mult profit, așa că folosesc hormoni, chimicale, soluții toxice care să le asigure o creștere cât mai rapidă a acestor produse și uciderea insectelor dăunătoare. Doar că cel mai adesea aceste substanțe chimice afectează și planta sau leguma respectivă, pe care noi apoi o mâncăm.

Imaginea de mai sus este oarecum romanțată sau plastică; în realitate, stropirea nici măcar nu se mai face manual, decât eventual la țară, ci cu mașini și utilaje agricole. Ne punem masca (simbolic vorbind) când stropim legumele și zarzavaturile din grădină, după care le spălăm sumar și le consumăm. Și apoi ne mirăm de numărul mare de boli și decese la vârste fragede...

Soluții, din păcate, nu prea există, afară de cumpărarea unor produse bio (care însă sunt mai scumpe) sau găsirea unor surse cât mai aproape de natură, în persoana unor țărani români care încă își cultivă pământul aproape în maniera clasică, practicată de bunicii și străbunicii noștri. Dar și aceștia sunt tot mai rari.