Periplu imaginar, la ceas de seară

28.5.15  Unknown Plus, Reflecții
Mă gândeam într-una din serile trecute, contemplând o pană de curent ce m-a lăsat câteva zeci de minute în întuneric, că Pământul se află la distanța optimă pentru a primi exact cantitatea de lumină și căldură solară care să-i permită susținerea vieții. De exemplu, la Ecuator este foarte cald, deoarece Ecuatorul este mai apropiat de Soare decât restul suprafeței terestre, și dacă ar fi ceva mai cald decât e acum, n-am mai putea locui. Iar la poli este foarte frig, deoarece polii sunt punctele cele mai distanțate față de Soare, și deja foarte puțină lume trăiește acolo. Între acestea două, Ecuator și poli, se desfășoară întregul mic-mare glob terestru,  cu nenumăratele forme de viață ce-l populează, dintre care cea mai însemnată este, firește, pisica. Asta judecând după pozele de pe Facebook.

Seul

Fascinant acest glob albăstrui, pe care trăim dar pe care îl cunoaștem atât de puțin. De exemplu, majoritatea dintre noi ne naștem și murim în aceeași țară. Întreaga noastră viață se desfășoară în limitele a 2-3 orașe: cel în care am crescut, cel în care am învățat și cel în care ne-am mutat după aceea. V-am trezit setea de călătorit? Ei bine, nici eu n-aș sta acasă. Dacă aș avea timpul și condițiile necesare, aș intra pe un site cu zboruri ieftine, aș cumpăra un bilet doar dus și dus aș fi. Prima escală aș face-o undeva în Asia. Poate la Seul, pentru că am auzit multe lucruri despre Coreea care m-au făcut curios. Sau poate în Japonia, Țara Soarelui Răsare. Dar în mod cert ar fi Asia, care e atât de departe de noi. Într-o țară europeană de exemplu, nu aș găsi la fel de multe elemente de noutate, inedite, deoarece, vrând-nevrând, suntem cu toții parte a aceleiași culturi-mamă europene. Popoarele asiatice însă și-au consolidat spiritul, tradiția și cultura urmând cu totul alte meridiane, și vă puteți da seama de asta comparând limbile asiatice cu cele europene sau religiile lor cu ale noastre. Diferențe foarte mari de cultură și tradiție, așadar.

thailandeză

Nu m-aș opri însă acolo, deoarece lumea e prea vastă și viața omului prea scurtă ca să îți permiți popasuri lungi. Aș continua să vizitez cei mai înalți munți, cele mai adânci peșteri și cele mai inedite regiuni de pe glob. Grecia de la noi, cu a sa puzderie de insule și insulițe. Bahamas de la americani, doar pentru a vedea dacă își probează renumele. Aș face un zbor la joasă altitudine deasupra deșertului Sahara, de la un capăt la altul, după care m-aș reîntoarce în Asia, pe o plajă, în bătaia razelor Soarelui, așteptând în șezlong să fiu servit cu o tequilla rece de două thailandeze drăguțe...

Ajuns în acest punct, a revenit cuentul și s-au reaprins becurile. Așa că am lăsat Asia, Sahara și Europa, și m-am reîntors pe Facebook.