Când eram mic, rula la televizor un film cu sclavi, parcă Sclava Isaura dar nu mai rețin exact, în orice caz, la un moment dat unul dintre sclavi a obținut cel mai de preț lucru din lume: libertatea. Așa am învățat eu la vârsta respectivă că libertatea e cel mai important lucru, și mi-am notat asta undeva, într-un sertăraș din căpșorul meu. Ulterior, o prietenă a reușit să-și împlinească cel mai de preț vis, plecând în străinătate. Mai târziu aveam să înțeleg că cel mai de preț lucru are o semnificație diferită pentru fiecare om în parte. Dar dacă ar fi să tragem o linie și să sintetizăm opinia generală, cred că am cădea de acord că acesta este, pentru marea majoritate a oamenilor de astăzi, nu banii cum poate ați crezut ci sănătatea.
Sănătatea este atât de importantă pentru noi încât a născut expresii care au devenit tradiție și folclor. Să fii sănătos sau să-l porți sănătos se spune deseori ca răspuns la un mulțumesc, înlocuind formula clasică cu plăcere. Sănătate, sau multă sănătate a devenit un mod de a saluta oamenii, alături de bună ziua sau noroc, iată, un alt lucru dorit de muritori, norocul. Problema este că, în ciuda afirmațiilor unora cum că tehnologia și progresele făcute de medicină au rezultat într-o mărire netă a mediei de viață și a stării generale de sănătate comparativ cu decadele trecute (și într-adevăr, pe vremea străbunicilor noștri nu existau termeni ca eco doppler), din punctul meu de vedere situația nu este deloc așa. Să vă spun și de ce.
În primul rând, astăzi suntem asaltați de o serie de factori perturbatori pe care cel mai adesea nu avem capacitatea de a-i înlătura. De exemplu, zgomotul din marile orașe, coroborat de ritmul accelerat de viață duce la apariția stresului, cu efecte nocive pentru sănătate. Poate este și motivul pentru care s-a impus necesitatea unui control de medicina muncii pentru toți angajații. Apoi, poluarea din ce în ce mai avansată, la care se adaugă chimicalele din hrană, care știum cu toții că e plină de E-uri și în ultimul timp modificată genetic. În al doilea rând, ne facem singuri rău atunci când cădem pradă anumitor vicii cum ar fi consumul de alcool sau inhalarea de tutun. Adăugând la toate acestea grija zilei de mâine pe care o resimt mulți oameni afectați financiar de criză, perspectiva care se conturează este departe de una ideală.
Nu știu cum era în trecut, presupun că uneori izbucneau epidemii cărora medicii vremii nu le făceau față și care decimau populația respectivă. Totuși, în mod cert aerul pe care ei îl respirau era mai pur, hrana pe care ei o consumau era naturală, așa încât bănuiesc că cei care nu cădeau victime respectivelor boli sau nu mureau în numele creștinătății ori al nobililor în cruciade, aveau șansa unei vieți lungi și sănătoase. Șansă care azi, când aproape că nu se mai poate concepe ca femeie de exemplu să nu-ți faci regulat câte o ecografie mamara, nu o mai avem. De fapt, a deveni clientul farmaciilor de la o anumită vârstă este acum regulă.
Și atunci, revenind la cel mai de preț lucru pentru sclavi, mă întreb: nu cumva anticii erau mai fericiți și mai împliniți decât suntem noi azi? Pentru că aceste aspirații comune unei epoci sau culturi ne spun multe despre ea. Sclavia a fost în cele din urmă abolită. În ce privește bolile, încă nu se întrevăd șanse ca ele să fie eradicate.
Sănătatea este atât de importantă pentru noi încât a născut expresii care au devenit tradiție și folclor. Să fii sănătos sau să-l porți sănătos se spune deseori ca răspuns la un mulțumesc, înlocuind formula clasică cu plăcere. Sănătate, sau multă sănătate a devenit un mod de a saluta oamenii, alături de bună ziua sau noroc, iată, un alt lucru dorit de muritori, norocul. Problema este că, în ciuda afirmațiilor unora cum că tehnologia și progresele făcute de medicină au rezultat într-o mărire netă a mediei de viață și a stării generale de sănătate comparativ cu decadele trecute (și într-adevăr, pe vremea străbunicilor noștri nu existau termeni ca eco doppler), din punctul meu de vedere situația nu este deloc așa. Să vă spun și de ce.
În primul rând, astăzi suntem asaltați de o serie de factori perturbatori pe care cel mai adesea nu avem capacitatea de a-i înlătura. De exemplu, zgomotul din marile orașe, coroborat de ritmul accelerat de viață duce la apariția stresului, cu efecte nocive pentru sănătate. Poate este și motivul pentru care s-a impus necesitatea unui control de medicina muncii pentru toți angajații. Apoi, poluarea din ce în ce mai avansată, la care se adaugă chimicalele din hrană, care știum cu toții că e plină de E-uri și în ultimul timp modificată genetic. În al doilea rând, ne facem singuri rău atunci când cădem pradă anumitor vicii cum ar fi consumul de alcool sau inhalarea de tutun. Adăugând la toate acestea grija zilei de mâine pe care o resimt mulți oameni afectați financiar de criză, perspectiva care se conturează este departe de una ideală.
Nu știu cum era în trecut, presupun că uneori izbucneau epidemii cărora medicii vremii nu le făceau față și care decimau populația respectivă. Totuși, în mod cert aerul pe care ei îl respirau era mai pur, hrana pe care ei o consumau era naturală, așa încât bănuiesc că cei care nu cădeau victime respectivelor boli sau nu mureau în numele creștinătății ori al nobililor în cruciade, aveau șansa unei vieți lungi și sănătoase. Șansă care azi, când aproape că nu se mai poate concepe ca femeie de exemplu să nu-ți faci regulat câte o ecografie mamara, nu o mai avem. De fapt, a deveni clientul farmaciilor de la o anumită vârstă este acum regulă.
Și atunci, revenind la cel mai de preț lucru pentru sclavi, mă întreb: nu cumva anticii erau mai fericiți și mai împliniți decât suntem noi azi? Pentru că aceste aspirații comune unei epoci sau culturi ne spun multe despre ea. Sclavia a fost în cele din urmă abolită. În ce privește bolile, încă nu se întrevăd șanse ca ele să fie eradicate.
