Povestea fictivă a unei mașini albe

13.7.16  Ethos Plus
Numele meu este Nubira și sunt multifuncțională. Ați, ghicit, sunt o mașină, mai exact din gama Daewoo, care, dacă vreți, este numele arborelui meu genealogic. Am o caroserie albă, frumoasă, și sunt extrem de atentă în a-i oferi cele mai bune servicii stăpânului meu. În rândurile următoare vă voi spune pe scurt povestea mea, care m-a purtat din fabrică în diverse locuri, trecând printr-o firmă de amanet auto, până la actualul meu proprietar.

Daewoo Nubira

Am fost trei mașini care am ieșit în acea zi pe poarta producătorului, purtate de același trailer. Prietenele mele, adică celelalte două autoturisme, un Cielo și un Espero, au râs de mine, pe motiv că ele sunt mai frumoase și mai puternice. Prima dintre ele a ajuns la un tânăr de 18 ani, făcută cadou de tatăl lui, care era afacerist. Băiatul, simțind că are lumea la picioare, a condus-o bucuros, cu peste o sută de kilometri pe oră, timp de o săptămână. După care a intrat cu ea într-un copac. Acum prietena mea nu arată prea bine, cred că are nevoie de o operație estetică la caroserie. Și nici nu mai poate merge, experiența a lăsat-o paralizată pe viață. A doua surată, Espero-ul, a fost furată după trei luni chiar din parcarea ei, iar acum nimeni nu mai știe nimic de ea.

Eu am ajuns pe mâna unui proprietar cu capul pe umeri. Acesta nu avea nici foarte mulți bani, așa că nu și-a permis să mă ignore, preferând în schimb să aibă grijă de mine, să mă spele și să mă aspire cu regularitate. Și, deși aveam pentru el o valoare inestimabilă, într-o zi o conjunctură l-a făcut să aibă nevoie de bani și să mă ducă la o casă de amanet pentru mașini. Mai exact, la casa de amanet de la autokredit.ro. În schimbul meu, a obținut o sumă de bani consistentă și, în mai puțin de două ore, a ieșit pe ușă, lăsându-mă cu acei străini.

Pe moment am crezut că m-a abandonat și că voi împărtăși soarta suratelor mele, fiind furată sau dezmembrată. Dar, când am văzut că sunt parcată alături de alte mașini și că acea casă de amanet auto era supravegheată 24 de ore din 24, mi-a mai venit inima la loc. Apoi, amintindu-mi că stăpânul meu a semnat niște hârtii înainte să mă lase acolo, m-am gândit că poate m-a vândut. Dar toată perioada cât am stat acolo nimeni nu s-a atins măcar de mine. Iar la sfârșitul a câteva săptămâni, stăpânul meu s-a întors și m-a luat înapoi.

Când am ajuns acasă, părăsind definitiv acel parc cu mașini amanetate, am avut surpriza să constat că întreaga casă era renovată și primise în plus o cameră nouă, pentru ultimul membru al familiei, copilul nou-născut al stăpânului meu. Iar eu, de asemenea, aveam un garaj nou, mai frumos și mai spațios. Și atunci am înțeles că aparenta mea abandonare fusese în realitate o simplă amanetare auto, în urma căreia proprietarul meu a obținut niște bani pentru a face aceste modificări la casă. Și că, practic, l-am putut servi și altfel decât ducându-l zilnic la muncă.

Numele meu este Nubira, sunt o bijuterie de mașină și sunt multifuncțională. Poate puțin și cu ajutorul celor de la autokredit.ro.