Homefront (2013)

Homefront este o penibilitate de film. Încă unul pe care l-am văzut în diagonală și pe sărite, pentru că nu poate fi văzut altfel. Păcat că Jason Statham a ales să devină un fel de Steven Segal, că are potențial de mai mult. Dar mno, probabil că rolurile mai bune pe care le-a prins sunt un joc al conjuncturii. Adică el se bagă la orice și-atunci rezultatul depinde de scenariu.

Homefront (2013)

Povestea e plină de clișee. Un polițist sub acoperire care a dus la prinderea unui celebru traficant de droguri, se retrage cu fetița lui (de circa 14-15 ani) într-o localitate mai izolată, unde să nu-l știe nimeni. Dar evident, și orășelul acela are „tartorul” lui, care află cine-i eroul nostru și pune de niște focuri de artificii. Numai că și-a găsit nașul.

Unele clișee sunt de-a dreptul stridente, cu Statham fugind, la propriu, după coada unei mâțe, pe care o salvează până la urmă și-o mângâie în drum spre casă, sau cu fetița lui care e răpită. V-am zis că știe și să se bată? Fetița. Vă zic acum. Mno, din ăstea, super-răsuflate.

Păcat.
12.3.14  Unknown Filme

Timișoara noaptea

Edit 9 dec 2016: am fost informat că Cristian Hedrea ar fi copiat clipul de pe canalul lui Marius Cristescu. Într-adevăr, clipul lui Marius (postat mai jos) a apărut pe YouTube cu doi ani mai devreme.

Un clip interesant, publicat de Cristian Hedrea într-o sâmbătă noaptea, în Timișoara. Pentru curioși, s-a folosit o cameră Canon 5D II. Frumos montajul de imagine și sunet.


Și același clip, postat în 2011, cu doi ani și ceva mai devreme, pe canalul lui Marius Cristescu:

11.3.14  Unknown Clipuri

Lupta cu gândacii: scenariu de film horror sau reality show?

Ieri am văzut un clip în care Lia Faur vorbea despre ultima ei carte de poezii. O temă recurentă a acestei cărți o constituie fluturii. Fluturii sunt o metaforă des întâlnită în literatură, și nu pentru că îi simțim în burtă când ne îndrăgostim, ci datorită unei particularități pe care aceștia o au: se transformă din omide în vietăți cu aripi. Este o transformare evolutivă, a unei ființe care se târăște pe jos, într-una care zboară către cer, și de aceea ei pot simboliza elevarea sau ascensiunea. Ați citit celebra Metamorfoză a lui Kafka? Acolo are loc ceva de sens opus: personajul principal se transformă, la un moment dat, într-un gândac. Familia este oripilată de noua lui înfățișare, nimeni cu excepția sorei nu îi arată compasiune iar el se simte ca un parazit și se întreabă cât va supraviețui în această nouă formă.

gândac

Dacă ar fi trăit în România, probabil răspunsul ar fi fost că foarte mult. Iar asta datorită serviciilor noastre de deratizare și dezinsecție. Nu știu voi pe unde lucrați, dar la firmă la mine există niște depozite cu mărfuri. Și există și un contract cu o firmă de deratizare. Pentru că așa este legea, dacă ești societate juridică trebuie să respecți niște norme de curățenie și securitate, printre care să menții igiena spațiilor în care îți desfășori activitatea, asta implicând și să ai un contract cu o firmă de deratizare. Deci nu se poate evita, așa că avem un astfel de contract. Ce face firma cu care avem contract? Își trimite de câteva ori pe an angajații să ne schmbe cutiile cu otravă pentru gângănii și asta-i tot. Credeți că asta a dus la dispariția șoarecilor, șobolaniilor și a familiilor sau rudelor acestora din spațiile noastre? Ați ghicit.

Astăzi o să vă prezint o firmă de deratizare, dezinsecție și dezinfecție. Sunt 3 de D, iar firma se numește Compania DDD, și are site pe o adresă interesantă, formată din numărul lor de telefon. În primul rând trebuie să spun că intrând pe site-ul lor, am fost surprins de excelenta lui calitate. Mă refer inclusiv la design, la usabilitate, la organizare, la concepție. Nu doar că arată bine dar este ușor de navigat, modern, se încarcă rapid, are conținut accesibil, atractiv și lizibil (fontul vizibil, literele mari, culorile plăcute ochiului), structurat foarte bine pe categorii și subcategorii. Și da, are conținut! Ceea ce-i o chestie remarcabilă, având în vedere tematica site-ului. În loc să dai peste ceva informații tehnice și anoste, de tip Monitorul Oficial, intri pe o pagină care îți prezintă informații utile și reușește să-ți trezească interesul pentru ei. Adică, firme deratizare; cine s-ar fi gândit că poți face un site excepțional pentru ele?

rozător

Iar pe site-ul lor am aflat motivul pentru care vizitele făcute de firma de dezinsecție cu care avem noi contract nu sunt eficiente. Motivul este că n-ar trebui să fie simple vizite. De ce? Deoarece gestionarea eficientă a dăunătorilor nu este un eveniment singular, ci un proces. În trei etape: evaluare, implementare și monitorizare. Dacă te gândești puțin, au dreptate: când ești bolnav, decât să iei un pumn de aspirine (eveniment singular), nu mai bine mergi la medic, care întâi te va consulta (evaluarea bolii), apoi îți va scrie o rețetă (implementare) iar la sfârșit va urmări rezultatele (monitorizare)? Desigur, să mergi la medic e mai scump decât să iei ce medicamente ai tu prin casă. Analogia noastră se oprește însă aici. Pentru că, cel puțin în opinia mea, prețurile pe care le văd la ei sunt mai mult decât ok. Sună prea bine? Poate de aceea oferă și garanție. Adică nu ți-au murit prietenii mici și negri în urma tratamentului, revin pe cheltuiala lor. Tot nu ești mulțumit? Îți dau banii înapoi. Așa că mă gândesc și eu: dacă tot ești oblogat să apelezi la astfel de servicii, de ce să nu le alegi pe cele mai bune?

Poate vă gândiți că tot același lucru peste tot. Nu știu dacă-i așa. Îmi spunea mama mea mai demult că pe vremea când era ea la școală nu existau gândaci de colorado. Apoi, aceștia au început să „migreze” și pe la noi. În primul an, i-au dus în practică agricolă cu școala (o chestie obișnuită în epoca ceaușistă) și le-au dat premiu celor care găsesc un colorado. Au găsit în total unul sau doi gândaci. Anul următor, deja era plin. Chestia e că insectele (și nu numai ele) sunt foarte adaptabile. Le omori cu o soluție, anul viitor acea soluție nu mai are aceeași eficiență, devin rezistente la ea. Motiv pentru care poate nu-i totuna că folosești substanțe moderne sau cumperi chestii expirate. Dar hei, ce știu eu? Eu sunt un simplu blogger.

tânțar

Atâta că sunt un blogger pasionat de net și de tehnologie. Și vă pot spune că, dacă ar fi să-mi angajez pe cineva care să-mi facă un site, i-aș chema fără probleme pe cei care le-au făcut lor site-ul. Și că dacă ar fi să-mi gândesc și promovez o afacere, probabil le-aș urma modelul. Iar asta n-o spun decât foarte rar.
27.2.14  Unknown Plus

Imagini cu animale

Vă plac animalele? Pentru că, chiar dacă azi e marți și nu miercuri, m-am gândit să vă arăt câteva imagini frumoase cu animale. Sper să vă placă.

melc

acalefă

acalefă

pisică

pisici

panda roșu

suricate

Ca test, puteți identifica toate animalele de aici? :)

Apropo, nu are rost să dați click pe ele, pentru că nu le veți vedea mai mari. Mai mari le veți vedea pe acest panou Pinterest, de unde le-am și copiat. Și da, e panoul meu. Unul dintre ele, destinat animalelor. Mai am câteva. Imaginile în sine sunt luate tot de pe Pinterest, de la alți utilizatori. Că așa se face acolo, se dă pin la imaginile altora, care apar apoi și la tine.

Pinterest e foarte mișto.
25.2.14  Unknown Imagini

O lume minunată, în care vom găsi...

Numai copii. Așa suna un cântec de mai demult, posibil chiar înainte de '89. Desigur, copiii n-ar putea să se întrețină, precum n-ar putea să perpetueze specia umană (ei, aș! preocupările și interacțiunile mele în domeniu au început pe la fo' 10 ani) precum n-ar putea să-și cumpere haine sau mâncare, așa că metafora se referă, evident, la copilul din noi. Pentru că, prinși în ritmul unei vieți agitate dar totuși mecanice, robotizante, mulți dintre noi, cei mai mulți, am uitat să fim copii. Dincolo de metaforă însă, există și acele mici și plăpânde ființe, care ne cheamă cu apelativele de „tată” și de „mamă”, care fără noi sunt neajutorate dar, fără de care viața noastră nu ar mai merita poate trăită.

camera copii

Departe de 1 iunie, am făcut o mică pledoarie pentru cei mici, cu gândul parțial la una din amicele mele virtuale, care-și dorește de mult să îi apară o astfel de minune în viață. Scop în care deja se interesează de cum să-i decoreze camera, vezi imaginea de mai sus. Și așa am ajuns, încet-încet, în tema articolului de azi. Și anume, un site cu lucruri pentru copii: toyhut.ro.

De ce toyhut.ro? N-am cumpărat niciodată de acolo (de altfel încă nu sunt părinte) dar, dacă ar fi să cumpăr, cred că site-un respectiv se auto-recomandă prin câteva trăsături ușor observabile. În primul rând, numele (toy + hut) sună foarte bine, iar asta te duce instinctiv cu gândul la niște oameni deschiși, cu care îți place să faci afaceri sau să ai legături, fie și comerciale. Prima impresie nu se dezminte când pe site găsim un scaun descris ca „cel mai șmecher scaun de masă pentru bebeluși”. Apoi, site-ul arată excelent, tema este frumoasă și atractivă, produsele sunt expuse minunat. Nu știu voi, dar eu prefer ca, dintre două fete cu un caracter și o personalitate asemănătoare, s-o aleg pe cea care arată mai bine și la nivel fizic! :) Dar principalul atu este faptul că acolo găsiți cam tot ce v-ar trebui pentru un copil. De la hăinuțe, pantofiori, mobilier specific, articole de îngrijire (cu creme de corp, prosoape etc), articole pentru plimbare (de exemplu scaun de mașină), până la jucării de toate felurile. Numai mâncare n-am văzut, dar nu-i exclus s-o aibă și pe aia. Ba au și articole pentru mămici.

Nu m-am uitat la prețuri, sau cel puțin, nefiind în temă, nu am cu ce le compara. Dar las sarcina asta pe seama mămicilor. Și așa, n-ar fi prima dată când rămân însărcinate! :)
24.2.14  Unknown Plus

Un exemplu tipic de SEO mai puțin bun

Știți ce înseamnă ballroom? Nici eu n-am știut, până mai devreme. Vine din engleză, unde ball = bal iar room = cameră. Este deci o sală de dans, o sală mare, largă, în care se pot ține mese festive, se poate dansa etc, iar dacă veți căuta pe Google expresia ballroom bucuresti veți avea o șansă să intrați pe pagina linkuită. De ce-i acea pagină importantă? Păi să vă zic.

densitatea de cuvinte pentru seo

Ieri mi s-a oferit oportunitatea de a promova site-ul localuri bucuresti. Până aici, nimic special. Dar când am intrat pe site, am fost cuprins de un fel de sentiment de neplăcere, ca cel pe care un fin degustătot de vinuri îl are când i se dă să bea un spumant de duzină. Ce mi-a cauzat reacția asta? În primul rând, din punct de vedere al culorilor tema este ok dar designului site-ului nu este fluid: nu se adaptează la rezoluția monitorului de pe care îl accesezi. Asta înseamnă că, de exemplu, pe ecranul meu se vede rău. E prea lată tema pentru rezoluția mea, și ca urmare trebuie să fac scroll lateral ca să văd tot, iar bara verticală din dreapta, cu „cere ofertă blabla” se suprapune peste partea utilă. Asta mai înseamnă că pe un laptop, notebook, tabletă sau chiar mobil, site-ul e foarte greu de navigat. Ceea ce n-are cum să fie mare problemă, nu? Că doar câți tineri aflați în oraș, sau câți străini aflați în autorcar vor căuta pe tabletele ori telefoanele lor un local în București? Cu siguranță că niciunul, și că toți cei interesați vor fi pensionari și adulți care intră pe net exclusiv de acasă, de pe calculatoarele lor desktop, singurele unde site-ul se vede bine, nu? Sper că v-ați prins că sunt ironic.

interior de local

Mai departe, pagina principală a site-ului este tixită de cuvinte cheie, doar-doar o să rankeze mai bine în Google. Un scurt citat din footer:

Localuri in Bucuresti.ro este un portal ce doreste sa adune intr-un singur loc cele mai importante restaurante, localuri din Bucuresti. Prezentam restaurante, restaurante nunti, saloane pentru evenimente [...]

Se observă lipsa de naturalețe și forțarea de cuvinte cheie. Local apare de 21 de ori, restaurant de 33 iar ballroom (pe pagina lui) de 28 de ori. Înțeleg că n-au blog sau site de tip wikipedia, dar pe bune, se putea construi ceva mai natural acolo. Ce să mai zici atunci de magazine de mobilă sau piulițe? Și bineînțeles că asta n-o să-i ajute, ba s-ar putea să-i afecteze negativ. Nu mă credeți? Bine. Dar pe Google îl credeți?


Și e păcat. Pentru că ideea în sine e mișto. Să zicem că vrei să îți faci o nuntă undeva, și toate localurile pe care le știi sunt ocupate. Că nu știu în capitală, dar pe aici prin nord, e drept că mai în provincie, dacă vrei să te măriți, însori sau căsătorești, trebuie să-ți programezi nunta și cu un an în avans. Sau cel puțin cu două sezoane, altfel tot e ocupat. Sau vine cineva la tine, din străinătate, ori vrei să organizezi o petrecere, ori pur și simplu vrei să explorezi un loc nou, unde să te simți bine cu prietenii. Sau să-ți faci noi prieteni. Și e mișto să ai un astfel de portal actualizat, unde să găsești exact informațiile de care ai nevoie, cu câteva cuvinte despre ele. Pe de altă parte, există și alte site-uri de gen.

La partea de seo off-page (care nu ține de web-design), stau ceva mai bine. Au multe linkuri spre ei, de pe domenii variate, și aproape 8500 de fani pe Facebook. Câteva sute de unici pe zi.
22.2.14  Unknown Diverse

Punct de vedere

Nu, nu este vorba despre celebrul POV din filmele pentru adulți. Dar este tot un Point of View. V-ați întrebat vreodată, meditativ, ce înseamnă distanțele? Eu da, mai ales atunci când, la țară, aveam de mers din locul X în locul Y, de urcat un deal sau de ajuns în capătul celălalt al satului... Astăzi, recunosc, călătoresc mai puțin pe jos, în principal pentru că locuiesc la oraș. Și probabil că și voi. Dar, indiferent unde locuim, cu toții avem uneori de parcurs distanțe. Așa că, vă întreb: ce înseamnă distanța din punctul nostru de vedere?

distanțe - perspectivă

Producătorul de camere video GoPro a fost implicat în ultima perioadă în multe clipuri ce au ajuns virale. Așa se face publicitate, și bravo lor că au un canal YouTube foarte activ. Într-o zi, cineva a montat o cameră GoPro pe spatele unui vultur, și i-a dat drumul să zboare. Rezultatul îl puteți vedea mai jos.


credit foto
21.2.14  Unknown Clipuri